Elicopterul a fost inventat de un pancotan

Asboth Oszkár (Pâncota, 31 martie 1891. – Budapesta, 27 februarie 1960.) Inginerul care a realizat primul zbor pe verticala din istoria aviatiei s-a nascut la Pancota si a studiat la AradEste cunoscut in intreaga lume. Fiecare enciclopedie tehnica ce se respecta ii acorda macar un paragraf. A fost unul dintre inventatorii cei mai faimosi ai Ungariei, fiind considerat parintele elicopterului. S-a nascut la Pancota si a facut scoala in Arad. Si totusi, in manuaele de istorie romanesti, numele sau este de negasit. In Romania, Oszkar Asboth este un ilustru necunoscut. DemonstratiaOszkar Asboth este primul om care a reusit sa construiasca un aparat de zbor capabil sa se ridice in aer pe verticala. La 9 septembrie 1928, primul elicopter functional din istoria aviatiei s-a ridicat de pe pamant la o inaltime de 10 metri, unde a stationat timp de 10 minute, spre satisfactia tanarului inginer aradean si a numeroasei asistente internationale. "Elicopterul lui Asboth se ridica pe verticala cu o viteza remareabila (...) la orice inaltime si poate stationa in aer o buna bucata de vreme. Dar cel mai remarcabil lucru este ca, spre diferenta de modelele vechi de elicopter, acesta ramane absolut stabil de-a lungul tuturor axelor", aprecia R.N Liptrot, director al departamentului de cercetare a Ministerului Britanic al Aviatiei, intr-o revista de specialitate din 1931. In urma faimosului sau zbor, aradeanul Oszkar Asboth si-a castiga renumele de "geniul tehnic al Ungariei postimperiale. Elev la..."Moise Nicoara" Asboth s-a nascut la 31 martie 1891 la Pincota, intr-o familie simpla, tatal sau Gyula Asboth, fiind de meserie padurar. Datorita faptului ca registrele de stare civila din acea vreme nu au supravietuit pana in zilele noastre fosta adresa din Pancota familiei este necunoscuta. De altfel, nici un pancotan in ziua de azi, nu-si aduce a minte sa fi auzit de existenta unui faimos inventator care sa se fi nascut in aceasta comuna. Si totusi, absolut toate enciclopediile maghiare de dupa primul razboi mondial mentioneaza Pancota ca fiind localitatea natala a lui Oszkar Asboth. Primele documente oficiale din Arad care poarta numele tanarului sunt doua matricole scolare din 1907 si, respectiv, 1908, aflate in arhivele Liceului "Moise Nicoara". Conform acestor registre, Oszkar Asboth a fost elev in clasa a 7- a la Gimnaziul Superior Regal Maghiar de Stat (vechiul nume al institutiei) vreme de doi ani, tanarul repetand clasa din motive necunoscute. In 1909, Asboth se retrage de la aceasta scoala. Zmeu tras de motocicleta Ambele matricole consemneaza faptul ca, la terminarea celor doi ani, Oszkar Asboth a primit calificativul "suficient", ceea ce inseamna ca nu a fost unul dintre elevii straluciti ai gimnaziului. Se mai mentioneaza ca a avut o comportare "conform regulamentului" si ca nu a primit nici un fel de bursa, platind cursurile integral. In 1909, imediat dupa parasirea institutiei, tanarul aradean da primele semne ale afinitatii sale pentru tehnica aviatica, construindu-si primul aparat de zbor, un zmeu sofisticat, pe care l-a inaltat tractandu-l cu ajutorul unei motociclete. Curand dupaacest experiment, Asboth concepe un model inovator de avion cu motor si stabilizator, acesta din urma fiind premiat la o competitie organizata de Ministerul Austro-ungar al Apararii.Asa a intrat in atentia specialistilor in aviatie, fiind invitat sa colaboreze cu diversi cercetatori maghiari, austrieci si germani. Inovatii de razboiLa 28 iulie 1914 Austro-Ungaria ataca serbia si incepe primul razboi mondial Asboth, in varsta de 23 de ani, este inrolat in armata imperiului si este repartizat la fabrica de avioane de la Fischamend, in nord estul Austriei. Aici isi castiga curand respectul celorlalti ingineri, ajungand in fruntea departamentului de manufacturare a elicelor. Pe toata perioada razboiului Asboth construieste si testeaza peste 1500 de modele de elice, reusind chiar sa obtina cateva patente de inventator. Multe din inovatiile sale au fost preluate de fortele aeriene imperiale, care le-au instalat pe avioanele de vanatoare. In 1917, alaturi de locotenent colonelul Istvan Petroczy, profesorul Todor Karman si Vilmos Zurovetz, trei cercetatori ai imperiului, Asboth incepe o serie de experimente pentru realizarea unui aparat de zbor capabil sa se ridice pe verticala. In ultimii ani ai razboiului, modelele sale de elice sunt produse in masa, ceea ce-i aduce atat o faima internationala,cat si venituri considerabile. Premiera in aerIn 1919, dupa destramarea Imperiului Austro-ungar, Oszkar Asboth lucreaza la Uzinele "Express" din Ungaria, care, in 1922, isi vor schimba denumirea in Uzinele Aeronavale "Oszkar Asboth", dupa numele noului proprietar. Timp de mai bine de zece ani, aceste uzine vor construi elice si caroserii de lemn pentru automobile si avioane. In 1928, inginerul isi reia experimentele de zbor pe verticala, beneficiind si de sprijinul financiar si logistic al armatei. Astfel, la 9 septembrie 1928, elicopterul AH-1 (Asboth-Helikopter 1) se ridica maiestuos in aer si ramane acolo vreme de... 1.100 de rotatii, coborand apoi usurel pe pamant. Masinaria era pusa in functiune de un motor de 9 cilindri si 120 de cai-putere, avand doua elice de lemn, fiecare cu diametrul de 4,35 metri. Cele doua rotoare erau plasate paralel, unul deasupra celuilalt, si se invarteau in sensuri diferite. Rotile au fost inlocuite cu patru mingi de fotbal, pentru a asigura o flexibilitate deosebita a aparatului la aterizare. Sfarsitul odiseei  Intre 1928 si 1931, Oszkar Asboth, de-acum un cercetator faimos in intreaga lume, a experimentat patru modele diferite de elicoptere. Ultimul prototip, AH-4, folosea un motor Clerget de 110 cai-putere si atingea o altitudine de 30 de metri, fiind capabil a se deplasa pe o distanta de 3,2 kilometri, la o viteza de 19 kilometri pe ora. Asboth primeste o multime de comenzi de aparate zburatoare din intreaga lume, fiind si intervievat de nenumarate ori de ziarele importante din Europa. In jurul anului 1935, insa, soarta isi intoarce fata de la genialul inginer. In urma unui accident fatal petrecut in uzinele sale in timpul operarii unui vehicul experimental, Asboth pierde toate contractele internationale si isi inchide uzina. Va lucra in continuare, mai bine de 5 ani, pentru diferite companii aeronautice din Franta, Anglia si Germania. In 1941, se reintoarce in Ungaria, unde moare la 27 februarie 1960, la varsta.de 69 de ani.

Cetatea Turcească Pâncota

Cetatea Turcească Pâncota

     Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietală.


Multe decenii pierdută, niciodată prelucrată în mod științific, această "documentație" a fost recuperată parțial de Zsuzsanna Heitel care, pe baza unei minuțioase analize a detaliilor constructive și artistice, a avansat ipoteza că biserica de la Pâncota are analogii perfecte în arhitectura sud-dunăreană din secolele X-XI, reprezentând astfel o importantă verigă în transferul acesteia spre Europa Centrală.

Între anii 2000-2006 au fost efectuate cinci campanii de săpături arheologice în urma cărora a fost redescoperit planul bisericii arhidiaconale cu o parte a cimitirului din jur, iar în ultima campanie a fost secționat valul de pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate – responsabil științific, Ioan Fedor Pascu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Pascu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).

Cursa Arad-Pâncota-Ineu

  

Cursa Arad-Pâncota-Ineu

 Navigand prin youtube, am dat peste acest vidoclip postat de bogdymol. Acest material contine imagini surprinse de autor in traserul pe care il face cu masina de la Arad, trecand prin Horea, Siria, Galsa, Mâsca, Pâncota, Seleus si ajungand in cele din urma in orasul Ineu.

Sequoia

SEQUOIA DIN PÂNCOTA-MĂDERAT

Putine localitati din judet sau din tarã se pot mândri cu arbori seculari care n-au fost încã sacrificati industriei lemnului sau focului iernii. Mãderatul are un astfel de arbore (apartine oraşului Pâncota) cu denumirea completã SEQUOIADENDRON GIGANTEUM . Provine din America de Nord si a ajuns la noi adus de Baronul DIETRICH JOZEF, stãpânul Pâncotei si a împrejurimilor din anii 1820-1855.

Multe a realizat Baronul în aceste tinuturi, în primul rând a sistematizat localitatea prin strãzi drepte si largi. A drenat mlastinile încã existente în acele vremuri în jurul Pâncotei cu tuburi de lut arse îngropate la 70-80 cm. adîncime si care dirijau apele spre Vale. Astfel de tuburi se gãsesc la câtiva pâncotani acasã dar mai pot fi gãsite şi pe teren..Tot Baronul DIETRICH a pus bazele viticulturii moderne din zona.În jurul anului 1840 Baronul a fãcut o micã excursie în America de unde s-a întors si cu 3 arbori deosebiti.

În tara de origine arborele atinge urmãtoarele dimensiuni:

-vârsta de 2000 de ani

-înãltimea de 90-100 de metri

-grosimea la nivelul solului de 10-12 de metri

Cei 2 arbori pe care îi avem în viile Mãderatului au:

-vârsta de 160 de ani

-înãltimea de 30-35 de metri

-grosimea la sol de 1,2 m

Deci mai avem de asteptat ca sã ne convingem de dimensiunile americane.

La început am amintit de 3 copaci adusi de Baron, din pãcate unul care s-a uscat de câtiva ani (din motive necunoscute) se aflã încã între cei doi care se pot vedea în fotografii.

Dupã modesta mea pãrere arborii ar trebui protejati cu un gard care sã nu permitã rãufãcãtorilor sau chiar muncitorilor viticultori sã producã pagube iremediabile acestor “minuni vii“ ,care sunt mândria celor douã localitãti. Suntem sãraci, spun unii dar sã nu fim si ignoranti fatã de ceva care ne poate aduce bucurii si char mândrie sufleteascã. Sã respectam munca altora, trecutul localitãtilor noastre astfel vom putea sã ne respectãm pe noi însine si vom putea fi respectati si noi.

Prezentare generală

 

Prezentare generală

Orasul Pâncota este situat la 37 km fata de municipiul Arad, în zona centrala a judetului, la contactul Câmpiei Aradului cu Muntii Zarandului. Orasul are în administrare si localitatea rurala Maderat. Pâncota are un teritoriu administrativ în suprafata de 70,9 km2 si avea o populatie ce numara la ultimul recensamânt 7186 locuitori.

Din punct de vedere etnic, populatia avea urmatoarea structura: 79,3% români(5699), 8,4% maghiari(604), 8,2% rromi(589), 3,0% germani(215), 0,3% slovaci(22), 0,7% ucrainieni(50) si 0,1%(7) alte nationalitati si populatie nedeclarata.
 Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anii 1202-1203 când asezarea era cunoscuta sub denumirea de villa Pankota. Maderatul este consemnat doar din anul 1746. De mai multe ori vatra orasului a fost distrusa de navalitori. Turcii au cucerit orasul în mai multe rânduri, din anul 1687 intra în administrarea imperiului habsburgic, iar din anul 1867 intra în administratia austro-ungara pâna la Marea Unire din anul 1918.
Economia orasului cunoaste în prezent o dinamica puternica cu cresteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria materialelor de constructii, industria mobilei, industria usoara, industria alimentara, serviciile si turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate. Pâncota este si un important centru al viei si vinului, cunoscut atât în tara cât si în strainatate.
Dintre cele mai importante obiective turistice ale orasului se remarca ansmblul urban desfasurat de-a lungul strazii Tudor Vladimirescu, vechiul han de posta, palatul "Shulkowsky" si nu în ultimul rând Canalul Matca - o importanta lucrare hidrotehnica.

Villa Pankota

View more webinars from Pancota