Cetatea Turcească Pâncota

Cetatea Turcească Pâncota

     Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală, în interiorul cetății, ruinele unei biserici, incinta acesteia și peste 60 de morminte din cimitirul exterior. În urma acestor intervenții au fost realizate câteva desene sumare, din care rezultă mai multe variante planimetrice ale unui lăcaș de cult înzestrat cu o excepțională decorație parietală.


Multe decenii pierdută, niciodată prelucrată în mod științific, această "documentație" a fost recuperată parțial de Zsuzsanna Heitel care, pe baza unei minuțioase analize a detaliilor constructive și artistice, a avansat ipoteza că biserica de la Pâncota are analogii perfecte în arhitectura sud-dunăreană din secolele X-XI, reprezentând astfel o importantă verigă în transferul acesteia spre Europa Centrală.

Între anii 2000-2006 au fost efectuate cinci campanii de săpături arheologice în urma cărora a fost redescoperit planul bisericii arhidiaconale cu o parte a cimitirului din jur, iar în ultima campanie a fost secționat valul de pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate – responsabil științific, Ioan Fedor Pascu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Pascu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).

Cursa Arad-Pâncota-Ineu

  

Cursa Arad-Pâncota-Ineu

 Navigand prin youtube, am dat peste acest vidoclip postat de bogdymol. Acest material contine imagini surprinse de autor in traserul pe care il face cu masina de la Arad, trecand prin Horea, Siria, Galsa, Mâsca, Pâncota, Seleus si ajungand in cele din urma in orasul Ineu.

Sequoia

SEQUOIA DIN PÂNCOTA-MĂDERAT

Putine localitati din judet sau din tarã se pot mândri cu arbori seculari care n-au fost încã sacrificati industriei lemnului sau focului iernii. Mãderatul are un astfel de arbore (apartine oraşului Pâncota) cu denumirea completã SEQUOIADENDRON GIGANTEUM . Provine din America de Nord si a ajuns la noi adus de Baronul DIETRICH JOZEF, stãpânul Pâncotei si a împrejurimilor din anii 1820-1855.

Multe a realizat Baronul în aceste tinuturi, în primul rând a sistematizat localitatea prin strãzi drepte si largi. A drenat mlastinile încã existente în acele vremuri în jurul Pâncotei cu tuburi de lut arse îngropate la 70-80 cm. adîncime si care dirijau apele spre Vale. Astfel de tuburi se gãsesc la câtiva pâncotani acasã dar mai pot fi gãsite şi pe teren..Tot Baronul DIETRICH a pus bazele viticulturii moderne din zona.În jurul anului 1840 Baronul a fãcut o micã excursie în America de unde s-a întors si cu 3 arbori deosebiti.

În tara de origine arborele atinge urmãtoarele dimensiuni:

-vârsta de 2000 de ani

-înãltimea de 90-100 de metri

-grosimea la nivelul solului de 10-12 de metri

Cei 2 arbori pe care îi avem în viile Mãderatului au:

-vârsta de 160 de ani

-înãltimea de 30-35 de metri

-grosimea la sol de 1,2 m

Deci mai avem de asteptat ca sã ne convingem de dimensiunile americane.

La început am amintit de 3 copaci adusi de Baron, din pãcate unul care s-a uscat de câtiva ani (din motive necunoscute) se aflã încã între cei doi care se pot vedea în fotografii.

Dupã modesta mea pãrere arborii ar trebui protejati cu un gard care sã nu permitã rãufãcãtorilor sau chiar muncitorilor viticultori sã producã pagube iremediabile acestor “minuni vii“ ,care sunt mândria celor douã localitãti. Suntem sãraci, spun unii dar sã nu fim si ignoranti fatã de ceva care ne poate aduce bucurii si char mândrie sufleteascã. Sã respectam munca altora, trecutul localitãtilor noastre astfel vom putea sã ne respectãm pe noi însine si vom putea fi respectati si noi.

Prezentare generală

 

Prezentare generală

Orasul Pâncota este situat la 37 km fata de municipiul Arad, în zona centrala a judetului, la contactul Câmpiei Aradului cu Muntii Zarandului. Orasul are în administrare si localitatea rurala Maderat. Pâncota are un teritoriu administrativ în suprafata de 70,9 km2 si avea o populatie ce numara la ultimul recensamânt 7186 locuitori.

Din punct de vedere etnic, populatia avea urmatoarea structura: 79,3% români(5699), 8,4% maghiari(604), 8,2% rromi(589), 3,0% germani(215), 0,3% slovaci(22), 0,7% ucrainieni(50) si 0,1%(7) alte nationalitati si populatie nedeclarata.
 Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anii 1202-1203 când asezarea era cunoscuta sub denumirea de villa Pankota. Maderatul este consemnat doar din anul 1746. De mai multe ori vatra orasului a fost distrusa de navalitori. Turcii au cucerit orasul în mai multe rânduri, din anul 1687 intra în administrarea imperiului habsburgic, iar din anul 1867 intra în administratia austro-ungara pâna la Marea Unire din anul 1918.
Economia orasului cunoaste în prezent o dinamica puternica cu cresteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria materialelor de constructii, industria mobilei, industria usoara, industria alimentara, serviciile si turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate. Pâncota este si un important centru al viei si vinului, cunoscut atât în tara cât si în strainatate.
Dintre cele mai importante obiective turistice ale orasului se remarca ansmblul urban desfasurat de-a lungul strazii Tudor Vladimirescu, vechiul han de posta, palatul "Shulkowsky" si nu în ultimul rând Canalul Matca - o importanta lucrare hidrotehnica.

Villa Pankota

View more webinars from Pancota